Ah! Primăvara asta! Noi, copiii, o aşteptam nerăbdători şi plini de pofte de trufandale. Nu mai vorbesc despre mamele şi bunicile noastre, care se întreceau în a ne găti tot felul de mâncăruri din verzituri. E drept că o mare parte dintre noi nu ne prea înghesuiam la urzici, ştevie, leurdă şi pricăjitul de spanac abia răsărit şi înghesuit în cratiţe. Cam pe la mijlocul lunii mai eram deja ghiftuiţi cu verzituri, şi grădinile din curţile gospodarilor aveau rărite răsadurile de ceapă şi usturoi verde din care se făcuseră minunile de stufaturi de Paşti.
Tot atunci şi la şcoală, activitatea de dirigenţie şi orele de gospodărie le cam făceam în grădina şcolii unde trebuia să rărim legumele plantate în loturi lungi şi înguste, ca mormintele. Ne îmbrăcam "de scandal", cum zicea Doamna-de-Sport şi porneam organizat-grămadă pe portiţa de la grădina şcolii. Aici, înarmaţi cu săpăligi încercam să tăiem buruienile care năpădeau firavele fire de ceapă şi usturoi, plantate prea târziu faţă de cele din grădinile noastre, şi scoteam o parte dintre ele pentru ca acelea rămase să se poată dezvolta bine. Cele mai firave erau condamnate la moarte prin "halire", cum zicea unul dintre colegii mei, de către familia lui Baba Neta, omul de serviciu al şcolii. Ca un făcut, în această perioadă nimeni nu făcea escalada gardului ce despărţea şcoala de strada vecină, pentru că la nici cinci metri de gard, în grădină se aflau doi cireşi bătrâni, care făceau fructe tocmai acum în perioada lunii mai. Crede cineva că cei care studiau îndeaproape stadiul de dezvoltare a cireşelor din grădina şcolii nu aveau acasă cel puţin un cireş în curte? Nici vorbă! Toate curţile aveau câte un cireş, un cais, un nuc, trei-patru pruni, unul-doi duzi şi nelipsiţii salcâmi. În fiecare curte, cât de mică, erau un pom şi un salcâm. Aşa era obiceiul. Dar… erau cireşele de acasă mai gustoase şi mai atrăgătoare ca acelea din grădina şcolii? Nu. Nici o cireaşă nu rămânea necercetată! De la copiii lui Baba Neta până la ultimul şcolar ce locuia în zonă, toţi le supravegheau, le visau noaptea. La mijlocul lunii mai, fructele erau mari cât o bomboană mentolată de la prăvălia lui Nea Nicu Prisăceanu, verzulii spre alb, ba chiar şi cu ceva roz-timid, semeţe în vârful codiţelor verzi şi lungi, codiţe care aveau şi ele partea lor de importanţă la cules. Din zi în zi creşteau cireşele şi se guguloiau de mai mare dragul.
Într-o zi, pe când terminasem orele, Gigi, un coleg de-al meu, a venit lângă mine şi mi-a şoptit: "Ia uite aici! Nu te apleca! Stai dreaptă, să nu ne vadă ăştia!". Şi, mi-a arătat, lărgind cât putea buzunarul uniformei, o cireaşă! Pe fundul buzunarului avea o cireaşă alburie-roz, cu codiţă şi un rest de petale uscate! "Am luat-o pentru tine! Să nu spui! Am fost aseară în grădină. N-am luat decât două, nu sunt prea coapte." I-am mulţumit, am luat cireaşa şi am vârât-o repede în buzunarul de la uniformă.
Când am ajuns acasă, năpădită de sentimente ciudate, am ascuns cireaşa în penar. Nu puteam s-o mănânc! Înainte de culcare am scos-o din penar, am ţinut-o în căuşul palmei şi am încălzit-o ca pe un pui de găină. Aveam impresia că pulsează ca o inimă. Am desfăcut palma şi parcă se uita la mine cu ochişori de… cireaşă-de-mai, strălucitori, vioi şi limpezi. Nu, nu puteam s-o mănânc! Am mângâiat-o şi am pus-o la loc în penar.
Toată noaptea am avut coşmaruri. Am visat cum se căţăra Gigi prin cireşi şi pe gardul şcolii ba şi pe Baba Neta care-l alerga cu echerul. Adică mătura lui, cu coadă, pe care o botezasem noi echer. Baba Neta ba îl ameninţa pe Gigi cu echerul, ba mătura de zor o mulţime de cireşe ca a mea, împrăştiate prin curtea şcolii. Ba, aveam la urechi cercei din bucheţele de cireşe şi Baba Neta se repezea să mi le smulgă.
M-am trezit dimineaţă lac de apă. Mi-am făcut lecţiile cu gândul aiurea. La prânz, după ce-am mâncat, mi-am luat ghiozdanul şi am dat să ies pe uşă. Bunica m-a chemat în bucătărie. Mi-a dat o pungă de hârtie şi mi-a zis: "Ia! Să le dai şi la copii! Ale noastre se coc pe la sfârşitul lunii, anul ăsta! Vezi, să nu faceţi tărăboi în clasă! A venit Vasile de la Severin şi a adus un coş. La ei s-au copt deja! O să fac şi o prăjitură. Hai! Gata!" Şi m-a împins în curte. Imediat am desfăcut punga. Cireşe, unele bine coapte, altele mai puţin, se înghesuiau în ea. Am băgat-o în ghiozdan, umflându-l. Am zburat până la şcoală. De cum am intrat în clasă am scos punga şi am împărţit cireşele, care au dispărut ca un vis. Eh! Ce vis? Visul nostru era grădina şcolii… cireşii… cireşele… cireşele…
Reţete
Plăcintă rapidă cu spanac
● Ingrediente: 2 franzele feliate, 1 kg spanac (congelat), 2 cepe albe, 500 ml lapte, 5 căţei de usturoi, 100 g caşcaval, o legătură de mărar, sare, piper, ulei şi făină pentru tapetat tava.
● Preparare: Se încinge cuptorul. Se curăţă şi se spală spanacul, apoi se opăreşte 10 minute în apă clocotită cu puţină sare. Se scurge bine şi se lasă la rece, apoi se toacă. Usturoiul se zdrobeşte, ceapa se taie fideluţă şi se înăbuşă în puţin ulei, apoi se adaugă spanacul, usturoiul, sare şi piper. Feliile de franzelă se înmoaie repede, pe rând în lapte şi se montează cât mai înghesuit în tava unsă şi tapetată cu făină. Se toarnă spanacul, se nivelează bine şi se dă la cuptor, la foc potrivit, pentru 20 de minute, apoi se scoate şi se rade deasupra caşcaval. Când caşcavalul s-a rumenit uşor, se scoate tava şi se presară un nor de mărar tocat fin. Se serveşte călduţă, dar şi rece. Spanacul congelat se pregăteşte mai repede şi mai uşor.
Prăjitură cu cireşe
● Ingrediente: 2,5 cană făină, 1 cană zahăr (fructoză pentru diabetici), 1 linguriţă bicarbonat de sodiu, un praf de sare, 1/2 cană ulei, 1/2 cană lapte, 1 ou, esenţă de vanilie, 1 kg de cireşe (căpşuni).
● Preparare: într-un castron mare se pune făina, se presară zahărul (fructoza), bicarbonatul şi sarea. Se face loc în mijloc şi se toarnă uleiul, laptele, oul şi esenţa de vanilie. Se sparge gălbenuşul şi se agită puţin oul, apoi se amestecă bine până se încorporează toată făina. În compoziţie se adaugă fructele (fără sâmburi), se amestecă şi se montează în tavă de tartă, unsă cu ulei şi tapetată cu hârtie de copt, se presară puţin zahăr (nu şi pentru diabetici) şi se dă la cuptorul încins, la foc potrivit. Nu se deschide cuptorul în primele 20 de minute, apoi, cu paiul, se încearcă dacă sunt coapte. Când sunt călduţe se taie după dorinţă, se pot pudra cu zahăr sau se pot glazura cu ciocolată sau cu un sos de fructe.
Varză nouă
● Ingrediente: 2 verze potrivite, 2 cepe, 3 linguri ulei, o legătură de mărar, 5 căţei de usturoi, sare, piper pisat, 10 boabe de piper, 500 ml borş, o lingură de bulion.
● Preparare: Se curăţă şi se taie fideluţă ceapa, apoi se pune într-o cratiţa în care gătim varza, în ulei, la înăbuşit, cu puţină sare. Se taie fideluţă varza şi se pune, câte puţină, peste ceapă, amestecând mereu cât să se înmoaie şi să intre toată în cratiţă. Se pun boabele de piper, jumătate din cantitatea de borş, bulionul şi puţină sare, se amestecă şi se dă la cuptorul încins, la foc potrivit. Se amestecă din când în când, se adaugă restul de borş după gust, se adaugă puţină apă fierbinte, dacă a scăzut prea mult şi când varza este bine fiartă se adaugă usturoiul pisat, se drege se sare şi piper, apoi se presară mărarul, se pune un capac şi se opreşte focul. Se serveşte cu mămăliguţă şi cârnaţi sau ca garnitură.
Într-o zi, pe când terminasem orele, Gigi, un coleg de-al meu, a venit lângă mine şi mi-a şoptit: "Ia uite aici! Nu te apleca! Stai dreaptă, să nu ne vadă ăştia!". Şi, mi-a arătat, lărgind cât putea buzunarul uniformei, o cireaşă! Pe fundul buzunarului avea o cireaşă alburie-roz, cu codiţă şi un rest de petale uscate! "Am luat-o pentru tine! Să nu spui! Am fost aseară în grădină. N-am luat decât două, nu sunt prea coapte." I-am mulţumit, am luat cireaşa şi am vârât-o repede în buzunarul de la uniformă.
Când am ajuns acasă, năpădită de sentimente ciudate, am ascuns cireaşa în penar. Nu puteam s-o mănânc! Înainte de culcare am scos-o din penar, am ţinut-o în căuşul palmei şi am încălzit-o ca pe un pui de găină. Aveam impresia că pulsează ca o inimă. Am desfăcut palma şi parcă se uita la mine cu ochişori de… cireaşă-de-mai, strălucitori, vioi şi limpezi. Nu, nu puteam s-o mănânc! Am mângâiat-o şi am pus-o la loc în penar.
Toată noaptea am avut coşmaruri. Am visat cum se căţăra Gigi prin cireşi şi pe gardul şcolii ba şi pe Baba Neta care-l alerga cu echerul. Adică mătura lui, cu coadă, pe care o botezasem noi echer. Baba Neta ba îl ameninţa pe Gigi cu echerul, ba mătura de zor o mulţime de cireşe ca a mea, împrăştiate prin curtea şcolii. Ba, aveam la urechi cercei din bucheţele de cireşe şi Baba Neta se repezea să mi le smulgă.
M-am trezit dimineaţă lac de apă. Mi-am făcut lecţiile cu gândul aiurea. La prânz, după ce-am mâncat, mi-am luat ghiozdanul şi am dat să ies pe uşă. Bunica m-a chemat în bucătărie. Mi-a dat o pungă de hârtie şi mi-a zis: "Ia! Să le dai şi la copii! Ale noastre se coc pe la sfârşitul lunii, anul ăsta! Vezi, să nu faceţi tărăboi în clasă! A venit Vasile de la Severin şi a adus un coş. La ei s-au copt deja! O să fac şi o prăjitură. Hai! Gata!" Şi m-a împins în curte. Imediat am desfăcut punga. Cireşe, unele bine coapte, altele mai puţin, se înghesuiau în ea. Am băgat-o în ghiozdan, umflându-l. Am zburat până la şcoală. De cum am intrat în clasă am scos punga şi am împărţit cireşele, care au dispărut ca un vis. Eh! Ce vis? Visul nostru era grădina şcolii… cireşii… cireşele… cireşele…
Reţete
Plăcintă rapidă cu spanac
● Ingrediente: 2 franzele feliate, 1 kg spanac (congelat), 2 cepe albe, 500 ml lapte, 5 căţei de usturoi, 100 g caşcaval, o legătură de mărar, sare, piper, ulei şi făină pentru tapetat tava.
● Preparare: Se încinge cuptorul. Se curăţă şi se spală spanacul, apoi se opăreşte 10 minute în apă clocotită cu puţină sare. Se scurge bine şi se lasă la rece, apoi se toacă. Usturoiul se zdrobeşte, ceapa se taie fideluţă şi se înăbuşă în puţin ulei, apoi se adaugă spanacul, usturoiul, sare şi piper. Feliile de franzelă se înmoaie repede, pe rând în lapte şi se montează cât mai înghesuit în tava unsă şi tapetată cu făină. Se toarnă spanacul, se nivelează bine şi se dă la cuptor, la foc potrivit, pentru 20 de minute, apoi se scoate şi se rade deasupra caşcaval. Când caşcavalul s-a rumenit uşor, se scoate tava şi se presară un nor de mărar tocat fin. Se serveşte călduţă, dar şi rece. Spanacul congelat se pregăteşte mai repede şi mai uşor.
Prăjitură cu cireşe
● Ingrediente: 2,5 cană făină, 1 cană zahăr (fructoză pentru diabetici), 1 linguriţă bicarbonat de sodiu, un praf de sare, 1/2 cană ulei, 1/2 cană lapte, 1 ou, esenţă de vanilie, 1 kg de cireşe (căpşuni).
● Preparare: într-un castron mare se pune făina, se presară zahărul (fructoza), bicarbonatul şi sarea. Se face loc în mijloc şi se toarnă uleiul, laptele, oul şi esenţa de vanilie. Se sparge gălbenuşul şi se agită puţin oul, apoi se amestecă bine până se încorporează toată făina. În compoziţie se adaugă fructele (fără sâmburi), se amestecă şi se montează în tavă de tartă, unsă cu ulei şi tapetată cu hârtie de copt, se presară puţin zahăr (nu şi pentru diabetici) şi se dă la cuptorul încins, la foc potrivit. Nu se deschide cuptorul în primele 20 de minute, apoi, cu paiul, se încearcă dacă sunt coapte. Când sunt călduţe se taie după dorinţă, se pot pudra cu zahăr sau se pot glazura cu ciocolată sau cu un sos de fructe.
Varză nouă
● Ingrediente: 2 verze potrivite, 2 cepe, 3 linguri ulei, o legătură de mărar, 5 căţei de usturoi, sare, piper pisat, 10 boabe de piper, 500 ml borş, o lingură de bulion.
● Preparare: Se curăţă şi se taie fideluţă ceapa, apoi se pune într-o cratiţa în care gătim varza, în ulei, la înăbuşit, cu puţină sare. Se taie fideluţă varza şi se pune, câte puţină, peste ceapă, amestecând mereu cât să se înmoaie şi să intre toată în cratiţă. Se pun boabele de piper, jumătate din cantitatea de borş, bulionul şi puţină sare, se amestecă şi se dă la cuptorul încins, la foc potrivit. Se amestecă din când în când, se adaugă restul de borş după gust, se adaugă puţină apă fierbinte, dacă a scăzut prea mult şi când varza este bine fiartă se adaugă usturoiul pisat, se drege se sare şi piper, apoi se presară mărarul, se pune un capac şi se opreşte focul. Se serveşte cu mămăliguţă şi cârnaţi sau ca garnitură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu