De Ignat, tot Tanta

Munca in echipa face minuni. La tara, obiceiurile pastrate din batrani dau satisfactii vietii si inalta sufletele de Sarbatori. Probleme cu taiatul porcului de Ignat! Deh, nu toti suntem priceputi! Dar... avem neamuri pricepute,... alde varul Vasile si Tanta, sotia lui... Sa nu ma intrebati ce-am facut si cum m-am descurcat, pana la pomana porcului si nici pe Tanta sa n-o intrebati!

Povesti adevarate

Acum o sa ma afirm cu adevarat. Vasile, imi puse, intr-un lighenas, cateva halci de carne si vreo doua fasii de grasime, sa pregatesc pomana porcului. Dupa ce am dat un rand de tuici, la cei patru lucratori la porc, m-am intersectat cu Tanta care mi-a sterpelit lighenasul. "Vino sa punem la foc astea si sa facem o mamaliga!", m-a indemnat ea. La treaba! Mi-am zis. Pe soba, era deja un tuci in care clocotea apa cu sare si malai pentru mamaliga! Pe aragaz pusese un alt tuci in care a trebuit sa tai grasimea si s-o topesc, apoi am taiat bucati din carne. Sfaraia si mirosea de te tulbura la metabolism! Mamaliga fierbea si trebuia amestecata. Ma mobilizez si realizez cateva rotocoale in tuciul care se misca amenintator spre varsare. Dar, Tanta, prinde la timp tuciul si insfaca facaletul. Doamne, de unde are atata forta mana asta de muiere? Toarna peste carne o cana cu vin rosu, si-mi pune in brate o strachina cu trei capatani de usturoi. Sa-l curat si sa-l pisez! Dinspre locul unde porcul devenise de nerecunoscut se auzeau glasuri. Tanta aparu si rasturna mamaliga pe un blat din lemn, in mijlocul mesei.

Hai la masa!

Acum si carnea era gata. Baietii, toti patru, au venit sa se spele. Si, cu pofta de mancare si mandria lucrului bine facut, amenintau bucataria. "Gata, la masa!", zice Tanta. Ne-am asezat fiecare cum a gasit loc. Tot ea a pus la fiecare in farfurie un polonic de carne si sos, a turnat mujdeiul, a pus langa mamaliga ardei iuti si un castron urias de salata de ghebe galbioare in otet, ulei si mujdei! "Surpriza, draga!", zise ea. M-a dat gata! "Hai, luati de mancati ca... sunteti cam palizi!", ii indemna Vasile, in gluma, pe barbatii rumeni in obraji de munca si, de... tuici. Mainile inhatau grabite, bulgari galbeni de mamaliga si, inmuiau in sosul cald, minunat mirositor. Gurile mestecau de zor bucatile de carne frageda, adaugate si urechiusele ghebelor intepatoare la limba, stinse, din cand in cand, cu cate un gat de vin. Tanta avea grija ca nimeni sa nu intinda mana degeaba. Chipurile au capatat ceva destindere, si ceva broboane de istovitoare munca pla-cuta. Doamne, daca toata munca din ziua de Ignat s-ar reduce la masa asta, ar fi una dintre cele mai placute zile din viata mea!

Pomana porcului

Ingrediente: carne de la gatul porcului, cateva bucati si de la fasonatul pulpelor; cui ii place si o bucatica de ficat; grasime; un pahar cu vin; mujdei de usturoi, piper macinat.
Preparare: Pune, intr-un vas ales dupa cantitatea de carne pe care o prajesti, grasimea taiata bucatele, pentru ca sa lase untura. Cand grasimea s-a injumatatit ca marime, pune carnea taiata bucati, nu prea mici, si lasa la prajit. Cand carnea e aproape gata, toarna vinul, da cateva clocote si pune acum mujdeiul si piperul. Trage dupa foc si serveste fiebinte, cu mamaliga si muraturi, ciuperci murate, castraveciori, ardei iuti etc. Stinge cu vin!

Poveste de poveste

A fost odata o femeie, asa... ca mine, ca tine, ca voi, care era nevoita sa gateasca. "Mare scofala!", veti zice, numai ca biata femeie era disperata din cauza asta. Toata mancarea pe care o facea nu ajungea niciodata sa fie mancata de doua ori! Toata, da' toata se manca atunci cand ea o punea la masa, chiar daca ar fi ajuns sa sature de doua ori mai multi meseni decat avea ea in casa. Cei trei barbati din casa ei, sotul si cei doi baieti, prapadeau orice mancare punea pe masa biata femeie cat ai zice "peste!". Si mereu ii reprosau ca... face mancarea atat de buna, incat nu se pot satura! Disperarea pusese stapanire pe femeie, de ajunsese sa nu mai doarma noaptea, gandindu-se ce si cum sa mai gateasca, sa-i multumeasca pe mancai.

Zarva in camara

Intr-o noapte, cam pe la doua-doua si jumatate, cum sta ea asa, cu ochii-n tavan si mintea aiurea, i se paru ca aude un zgomot in bucatarie. Se duse in cercetare, crezand ca-i vreun mancau care-si mai cauta cate ceva si... sa-i dea o mana de ajutor, pentru ca somn tot n-avea. In bucatarie... intuneric si liniste. Nu se vedea tipenie de om! Astepta cu urechea ciulita si... nimic! Dadu sa se intoarca in camera si parca auzi fosnet usurel si... voci in camara! "Hm!, baietii astia si la varsta pe care o au se tin de bazaconii", gandi femeia. Se duse intins la camara. Deschise usa si... nimic! Intuneric si liniste. Aprinse lumina, cerceta in jur, cu gand sa gaseasca pe cineva ascuns acolo si... nimic! Nici urma... Ramasese cu ochii la rafturi, dezamagita si, cu gandul c-a luat-o razna de suparare, dadu sa stinga lumina.

Uimire mare

Deodata... auzi o voce groasa: "Draga, nu mai fi asa de suparata!". Femeia tresari speriata si se uita in sus, spre locul de unde auzise glasul. Nu era nimeni, doar un borcan de opt litri, plin cu castraveti murati! "Doamne, fereste! Cum poate un borcan sa vorbeasca?!", zise femeia incetisor. "Pentru tine, toate avem glas!", se auzira alte voci mai subtirele si mai grosute. Ramasa stana de piatra, mama mancailor astepta ceva timp ca sa-si revina, crezand ca de data asta chiar a luat-o razna. O podidi plansul si, cu ochii-n lacrimi, se uita la rafturi. "Femeie, nu plange, suntem creatiile tale, noi te vom ajuta, numai sa vrei! Tu te-ai straduit sa ne dai viata, la timpul potrivit, noi iti vom fi de folos la nevoie!", zise borcanul cu voce groasa. "In loc sa fii mandra ca gatesti atat de bine si bucatele tale nu zac prin oale, pentru ca nu se apropie nimeni de ele, tu te superi?!", o dojeni acum o funie de usturoi. "Ddda..., numai ca eu nu stiu ce sa mai gatesc?!", zise femeia, cu vocea sugrumata.

Ajutor nesperat

"Te vom ajuta noi! De cate ori ai probleme, vii aici si ne sfatuim! Conditia este sa nu spui la nimeni!", zise borcanul. "Sa fie secretul nostru!", sarira cu glasurile si boabele de fasole. "Da, dar acum ce sa fac?", intreba ea ciupindu-se, asa, de convingere, ca ce va auzi e aievea. "Pai..., eu zic... sa faci o mancarica de castraveti murati, de la mine!", glasui borcanul. "Cu carnita de porc, pusa in unturica, de la mine!", sari cu gura o oala mare, din lut ars, pe care femeia o primise in dar de la verisoara Tanta. "Venim si noi!", se auzi dinspre cepe si sticlele cu suc de rosii. Fruntea femeii se mai descreti si gasi ca e foarte bine sa faca mancarica de castraveti. Si... parca a capatat ceva curaj si... i-a revenit elanul. Dadu sa plece si mai arunca o privire catre rafturi. "Da' ce se intampla acum nu e un lucru normal!", mai indrazni ea. "Sigur, ai dreptate, te ajutam dintr-o poveste de... poveste!", ii raspunse un borcanel cu ochisori negri de masline.

MANCARE DE CASTRAVETI MURATI

Ingrediente: 10 castraveti murati potriviti, 500 g carne de porc, doua cepe mari, 500 ml suc de rosii, o jumatate de pahar de ulei, sare, piper, marar, patrunjel verde, 5 catei de usturoi.
Preparare: Tai castravetii in feliute rotunde de 0,5 cm si ii pui pana a doua zi in apa rece. Ii scoti intr-o strecuratoare. Speli carnea, o scurgi, o portionezi si o pui la prajit 15 minute. In cratita cu ulei adaugi apoi cepele tocate marunt si le lasi la inabusit, cu un praf de sare, alte 15 minute. Adaugi apa fierbinte cat sa acoperi carnea si lasi la fiert. Cand carnea e aproape fiarta, adaugi castravetii scursi si sucul de rosii, eventual adaugi putina apa fiarta cat sa acopere castravetii. Dai la cuptor, la foc potrivit, pentru 20 de minute si pui piper, usturoi pisat, patrunjel si marar. Dupa alte cinci minute scoti si dregi cu sare.

Sfaturi

Alegeti castraveti in saramura. Nu-i folositi pe cei moi, se vor flescai! Nu-i stoarceti si nu amestecati prea energic. Miezul castravetilor s-ar putea sa iasa. Sosul trebuie sa fie dulceag, in contrast cu gustul acrisor-sarat al castravetilor. Mancarea e mai gustoasa a doua zi, cand si-au lasat castravetii din acreala. E buna cu ardei iute si mamaliguta. Merge si un vin rosu.