Remus, un băieţel de 4 ani şi jumătate, foarte isteţ şi cuminte, o considera pe Bety, căţeaua Brac a vecinei, cea mai bună prietenă a lui, in timp ce Bety il considera propriul pui. Se jucau impreună in casă şi pe afară, se puricau reciproc şi impărţeau totul, de la măncare pănă la pat sau covorul pe care se tăvăleau.
Intr-o sămbătă spre seară, Doamna, adică vecina, "mama lu' Bety", a pregătit ceva dulce, de data asta griş cu lapte ornat cu dulceaţă. Lui Remus nu-i prea plăcea grişul cu lapte, dar nu măncase din cel făcut de Doamna! Cei doi prieteni se jucau prin curte şi mai dădeau o raită prin dreptul ferestrei de unde venea un miros minunat de lapte fierbinte, aromat cu vanilie. Bety adulmeca indelung şi ar fi intrat degrabă să iscodească ce şi cum cu acele mirosuri tulburătoare şi dulcege, numai că Remus nu dădea nici o importanţă izului ce tulbura nasul şi fiinţa ei pofticioasă.
La spălat
Intr-o sămbătă spre seară, Doamna, adică vecina, "mama lu' Bety", a pregătit ceva dulce, de data asta griş cu lapte ornat cu dulceaţă. Lui Remus nu-i prea plăcea grişul cu lapte, dar nu măncase din cel făcut de Doamna! Cei doi prieteni se jucau prin curte şi mai dădeau o raită prin dreptul ferestrei de unde venea un miros minunat de lapte fierbinte, aromat cu vanilie. Bety adulmeca indelung şi ar fi intrat degrabă să iscodească ce şi cum cu acele mirosuri tulburătoare şi dulcege, numai că Remus nu dădea nici o importanţă izului ce tulbura nasul şi fiinţa ei pofticioasă.
La spălat
Bety o văzu pe "mama" la geam. "Copii, hai la masă şi la spălat!", le zise femeia. Căt ai zice peşte, se şi aflară in bucătărie ţopăind pe toate picioarele. Copilul spuse că doar se spală pe măini şi pe picioare. Doamna ii zise că va trebui să guste şi el, pentru că Bety n-ar mai mănca şi ea a muncit degeaba. Remus se spălă pe măini, işi suflecă pantalonii, işi vări picioruşele in cădiţa cu apă caldă şi se aşeză pe
scăunel. Bety se vări şi ea cu picioarele in apă, dar plină de nerăbdare adulmeca spre grişul călduţ. Doamna ii dădu băiatului un castronel din sticlă plin cu griş aburind uşor, peste care se lăfăia o lingură intreagă de zeamă de dulceaţă de cireşe, patru la număr, gogoneţe şi roşioare. Bety cu ochii sfoară şi gura plină de poftă clefăi şi intinse gătul.Doamna ii puse in vasul ei o porţie de griş cu dulceaţă lăngă cadă şi ieşi cu treabă. Bety o cercetă, parcă numărănd cireşele, adulmecă şi incet, tacticos, scoase limba şi luă o cireaşă... şi incă una, şi alta, şi... pe ultima, apoi fără prea multe fasoane se năpusti asupra grişului, pe care-l termină căt ai zice peşte şi oftă mulţumită. Remus mănca incet, fără entuziasm. Bety, cu pofta in găt şi ochii cănd la castronel, cănd la linguriţă, urmărea drumul grişului. Remus o observă şi traiectoria linguriţei se modifică. Acum, linguriţa lua griş, intra in gura lui Remus, apoi lua iar griş şi intra in gura pofticioasei. "Ia mai mănăncă şi tu, că e foarte bun! Pentru mine e mult, tu mai vrei!", ii zicea băiatul cănd i-a surprins Doamna.
Bety, aşezată in fund in apa călduţă, lăngă picioruşele neliniştite ale băiatului, primea impărţeala acum frăţească a grişului, adică ea două linguriţe şi Remus una. Cănd mai erau căteva dăre de griş, Remus dădu castronelul aproape de Bety, care-l curăţă dintr-o singură mişcare şi oftă mulţumită. "Ţi-a plăcut?", o intrebă Remus pe Bety, care ii răspunse plescăind. "Bine, stai să ne ştergem!" şi işi scoase picioarele din cădiţă, pe un prosop, apoi se intoarse şi o frecă peste tot şi pe Bety. Doamna işi făcu apariţia şi Remus ii intinse castronelul curat lună. "Săru' măna! Mai tărziu!", zise uităndu-se cu inţeles la Bety şi se urcară pe pat, semn că acum mergea o... poveste. Şi pentru Doamna... la fel.
Grişuleţ
Este un preparat dulce agreat de toţi copiii şi prietenii lor cu codiţe şi patru picioare. Dacă este ornat cu dulceaţă sau cu un topping după dorinţa copilului, grişul devine mai delicios şi acesta il va savura cu plăcere.
