Avanpremieră la Transilvania Fest, cu miere "dacică".
Stejarul multisecular de la Blaj, cunoscut sub numele de „gorunul lui Horia“, este locul unde încep întotdeauna marile evenimente ale urbei
Festivalul itinerant de cultură şi mâncare Transilvania Fest a fost adoptat de comunităţile locale din Ardeal, precum şi de toţi cei care îşi manifestă interesul pentru produsele specifice şi tradiţiile zonelor transilvane, încă de la prima ediţie, din 2005. Anul acesta el va avea loc în zilele de 29-31 iulie, însă organizatorii, aşa cum ne-au obişnuit – şi în maniera marilor teatre care au avanpremiere – i-au invitat pe jurnalişti într-o călătorie iniţiatică, în luna iunie, în locul care va găzdui luna viitoare cea de-a şaptea ediţie a festivalului, respectiv oraşul Blaj, din judeţul Alba.
"Mica Romă", aşa cum l-a denumit Mihai Eminescu, a fost întemeiat în anul 1737 de Ioan Inochentie Micu Klein. Treptat, pe măsură ce oraşul îţi arată istoria sa, înţelegi că aceasta este una şi aceeaşi cu istoria întregului popor român. Constaţi că micul târg cochet, care până în urmă cu patru ani era considerat un oraş mort, a renăscut "respiră şi transmite istorie pură", aşa cum spune primarul Gheorghe Valentin Rotar. Oriunde calci, oriunde te întorci, istoria te împresoară, de la clădirile vechi la copacii seculari, precum stejarul lui Avram Iancu. Toate au fost şi sunt în plină renovare şi punere în valoare.
Transilvania Fest, Primăria Blajului şi Consiliul Judeţean Alba au iniţiat un concurs de arhitectură pentru restaurarea Palatului Culturii. Pentru a evidenţia măreţia palatului şi a proiectului, organizatorii au oferit o "cină la Palat", gătită de Rareş Crăiuţ, directorul Transilvania Fest. S-a servit tartă cu ceapă caramelizată şi piept de pui în sos alb cu garnitură de orez, care au fost preparate după "Cartea Regală de bucate" scrisă de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României. Un gust... regal, care concurează cu mâncărurile cu sosuri dulci din zonă, pe care vom avea prilejul să le degustăm la sfârşitul lunii iulie.
Pentru că festivalul şi-a propus încă de la început să pună în valoare micii producători locali, sigur că nu au lipsit în traseul nostru întâlnirile cu oamenii locului. L-am remarcat, între ei, pe profesorul de fizică Victor Mateş, care a dus pe meleagurile Japoniei, Chinei, ca şi în ţările europene, mierea şi tradiţia românească în stupărit. De fapt, ar trebui să spunem... tradiţia dacică, pentru că producerea mierii, în zona Blajului, este atestată din Antichitate. Micii producători şi meşteşugari locali reprezintă baza celor care aprovizionează pieţele din Blaj şi a oraşelor din jur, cu legume, fructe, produse lactate şi brânzeturi bio, ţesături la război, sculpturi în lemn. Ne vom reîntâlni cu ei şi cu produsele lor la festival. Însă fala cea mare a locului rămâne producţia vitivinicolă, în zonă aflându-se celebrele podgorii de la Jidvei. Aşa că s-a impus un ultim popas la Castelului Cetatea de Baltă. Acesta a fost înălţat iniţial în secolul al XII-lea şi în anul 1556 a fost dărâmat de principele Sigismund Zapolya. În anii 1570-1580 a fost reconstruit şi a avut diverse întrebuinţări. În perioada comunistă a fost folosit ca sediu IAS şi aici a funcţionat secţia de şampanizare. Şi-a recăpătat gloria şi vechea eleganţă abia după ce a intrat în patrimoniul podgorenilor de azi, conferind locului aureolă de vechi "chateau" în inima viei, asemeni celor din Franţa (vinurile de aici fiind, de fapt, comparabile şi multimedaliate).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu