luni, 18 mai 2009

Hadise – frumoasa de pe podiumul "de foc"


De curând, mai precis sâmbătă, 11. aprilie a.c., la ora 18.00, a avut loc la Ambasada Turciei, o conferinţă de presă, oferită de Excelenţa Sa, Doamna Ambasador Ayse Sinirlioglu, cu ocazia unui turneu de promovare a reprezentantei Turciei, la Eurovision 2009, cântăreaţa Hadise.
Excelenţa Sa ne-a primit cu aceeaşi căldură, etalându-şi rafinamentul vestimentaţiei şi al manierelor, purtând discuţii amicale şi interesându-se dacă fiecare participant este mulţumit, dacă are nevoie de ceva, dacă totul este în regulă. În atmosfera familială creată de Doamna Ambasador şi-a făcut apariţia o domnişoară blonduţă, îmbrăcată cu o haină modernă cu model lipsit de ostentaţie, însoţită de câteva persoane. Domnişoara a cerut permisiunea de a se schimba de haină şi deodată şi-a făcut apariţia... Hadise!
NU VORBEŞTE FLAMANDA! Hadise Açykgöz, cea modestă, a fost întâmpinată cu încântare de toţi reporterii, ziariştii şi membrii ambasadei. Doamna Ambasador a prezentat-o şi curând domnişoara cu o ţinută decentă, a mers la pupitrul de la care a trebuit să răspundă întrebărilor reporterilor şi să suporte bliţurile aparatelor de fotografiat. A fost întrebată, despre activitatea ei şi le-a răspuns la obiect. Au întrebat-o despre viaţa ei intimă şi aici, n-a mai răspuns la fel, confirmând faptul că nu-i place să-şi dezvăluie viaţa personală şi mai ales relaţiile amoroase. Normal, toţi văd doar artista, nu şi turcoaica! În turcă, în engleză, dar şi în franceză, Hadise răspundea cu dezinvoltură tuturor întrebărilor, fără nici cea mai mică ezitare şi fără să gesticuleze. Mi-a plăcut foarte mult! În spatele meu, cineva a remarcat că "E prea occidentală". Are ceva deosebit Hadise: îmbină două educaţii diametral opuse, cea occidentală, ostentativă şi uşor libertină, cu cea strictă, limitativă, primită în cadrul familiei turceşti din care provine. Acest "impact" a dat un rezultat minunat: o femeie frumoasă, cultivată, manierată, discretă şi o artistă completă, o bună dansatoare, bună cântăreaţă şi unde mai pui că scrie şi versuri! Deci, numai calităţi! Cineva a întrebat-o dacă ştie şi flamanda. "Îmi pare rău, dar nu, nu ştiu!", a răspuns Hadise. "Aha! Uite dom'le că are şi defecte! Nu ştie flamanda!", îmi zic eu, vizavi de remarca "occidentală". Curând, întrebările s-au domolit şi Hadise a coborât de pe podiumul "de foc" şi a venit între noi "muritorii". Cu modestie şi francheţe tinerească, pe 22 octombrie împlineşte 24 de ani, s-a avântat în mijlocul nostru, înconjurată de suita-i discretă. Eram cu ochii pe ea! Trebuia să intru şi eu în "scenă". Ceilalţi colegi ziarişti au mai slăbit tirul întrebărilor şi s-au retras pe sofale. M-am strecurat cât mai aproape de ţinta mea. În sală şi-au făcut apariţia doi domni care purtau platouri cu aperitive şi pahare cu răcoritoare. Acesta era momentul meu! Şi, cu ajutorul doamnei Filiz Isak mi-am pregătit atacul întrebărilor care pun mereu în încurcătură pe intervievaţi. Când s-a apropiat domnul cu platoul plin de colţunaşi, Hadise, îmbiată, a luat unul. Ups! Acum te-am prins!
E RÎNDUL MEU! Nici n-am lăsat-o să înghită bine că am şi întrebat-o care este mâncarea preferată? Hadise, m-a măsurat şi, după ce a aflat ce şi cum, mi-a răspuns în turcă, normal: "Pentru că trebuie să merg în foarte multe locuri, în multe ţări şi oraşe, mănânc tot felul de preparate. Dar cel mai mult îmi plac mâncărurile pe care le prepară mama mea şi pentru că noi suntem turci cerchezi"... "Îţi place salata de pui cerchez", îi zic eu. Cu o mină uşor uimită izbucneşte în râs şi continuă: "Şi mai prepară mama, un fel de aluat în care pune carne şi face un fel de semilune pe care le fierbe", încearcă ea să-mi explice. "Adică un fel de colţunaşi de la noi", îi zic eu. "Nu prea am ocazia să intru în bucătărie. Sunt foarte ocupată!", continuă ea, cu o mină spăşită. Dar n-o slăbesc, pentru că prea se lipea de sufletul meu şi o întreb: "Din mâncarea românească ai gustat ceva?" "Da!", îmi răspunde încântată. "Am fost la televiziune, la Antena 1, unde m-au servit cu mai multe preparate dar eu am mâncat mămăligă!" "Şi?!", o îndemn eu să mă lumineze. "Mi-a plăcut foarte mult!", îmi răspunde ea cu faţa numai soare. Şi, nici una, nici două, îmi fură gândul şi-mi zice: "Ce-mi recomandaţi?", lăsându-mă fără grai. Cred că ia plăcut chestia asta. Iar pe mine m-a încântat şiretenia privirii şi alintul din vocea ei. Am făcut o mină mofluză şi i-am zis: "Sarmale! În foaie de varză murată. Poate fi şi varză nouă dar trebuie opărită! Nu din astea!", şi le arăt pe cele de post, în foi de viţă, de pe platoul care se strecura discret sub nasul nostru. Hadise a refuzat drăguţ. "Ardei umpluţi, tochitură moldovenească", îi mai zic eu. Domnişoara s-a aplecat puţin în faţă şi, cu ochi iscoditori şi atenţie mărită încerca să pătrundă dincolo de traducerea doamnei Filiz, amuzată de situaţie. Platoul cu mici prăjiturele cu specific turcesc, adică însiropate şi duuuulci, au ajuns lângă noi. Hadise a refuzat, mulţumind politicoasă. Eu, nu! Am luat o prăjiturică aşa, pentru a trăi o nouă experienţă gastronomică. Mi-a plăcut. Am simţit privirea ochilor de tăciune ai Excelenţei Sale şi am intuit că se schimba programul. Da, Hadise avea de continuat programul în sala de alături sub camerele de luat vederi prezente la conferinţa de presă. Mi-am luat rămas bun de la Hadise şi i-am urat succes în toate! Şi am asigurat-o că o voi păstra în suflet! Înconjurată de staful cel discret, a dispărut în mijlocul aparatelor de filmat. Mi-am luat rămas bun de la Doamna Ambasador şi de la ceilalţi. Am plecat grăbită, ca nu cumva să observe cineva că am furat, şi am ascuns în suflet, o părticică din măreţia plină de căldură a atmosferei pe care Excelenţa Sa reuşeşte să o creeze.

Niciun comentariu: