vineri, 10 aprilie 2009

Cremele şi sucurile din prafuri salvau aniversările

Veronica Bectaş
Pentru că cei doi copii ai mei au datele de naştere la numai două săptămâni distanţă, trebuia să fac rost de "material" pentru două torturi, ca să nu mai vorbim de ce trebuia să pun pe masă. Aşa că eram într-o vânătoare nebună. Nu ratam nici o reţetă care mi-ar fi fost de folos şi nici un produs deosebit. Pentru că musafirii erau copii, mă hotărâsem să îi servesc numai cu sandvişuri făcute "la comandă", urmând să mă orientez câte să fac, în raport de câte se mănâncă dintr-un anumit fel. 
Am achiziţionat două kilograme de brânză, două bucăţi de salam "Victoria", patru cutii mari de pate de ficat, am cumpărat icre tarama, din care trebuia să fac două castroane, acestea fiind preferatele copiilor, zacuscă. La dulciuri era o problemă, dar m-am descurcat cu pişcoturi, fursecuri de la cofetărie. 
Cu torturile era o problemă. Am obţinut doar un pachet de unt, deci un tort trebuia să aibă o cremă din margarină. Am găsit margarină "Rama", care era bună. Cu mai multe mirodenii şi cacao făceai o cremă ca aceea de la cofetărie. Pentru celălalt strat de cremă aveam să folosesc gem de gutui făcut de mine. Dar... îmi lipsea crema pentru cel de-al treilea strat. 
Şi cum mă zbăteam ca "peştele pe uscat", îmi "iese norocul în cale", adică unul dintre colegii mei care făceau asistenţă tehnică la Anina. Mă plâng lui, fiind sigură că va răspunde cum vreau la suferinţa mea şi a doua zi s-a prezentat la birou cu o sacoşă plină de plicuri cu tot felul de "prafuri". "Ia colea, am multe prafuri care să te satisfacă!", mi-a zis el şi mi-a vârât sub nas sacoşa. Prafuri de creme pentru torturi, prafuri pentru jeleuri, pentru "înţepenit" frişca, pra furi de frişcă, multe prafuri de în gheţate şi prafuri pentru sucuri, la care adăugai doar sifon. Ob ţinute prin troc făcut cu di verse persoane bine intenţionate din Iugoslavia, aceste prafuri, pentru noi, erau aproape ne cu noscute şi se vindeau pe sub mână. Ni se păreau foarte "occidentale"!
Ochi hulpavi şi mâini rapace s-au abătut asupra plicurilor şi, cât ai zice "peşte", s-a golit sacoşa. Cu banii la leafă! Normal. Dar, pentru că eu eram "procu roa rea", am avut mulţumirea de a-mi achi ziţiona mai multe tipuri de prafuri, asigurându-mi o diversitate largă de creme, budinci, sucuri, frişcă şi ornamente din zahăr pentru diverse prepa rate. 
Da, era o bătălie câştigată, dar războiul abia acum începea!
La prima aniversare participau musafiri de vârstă mai mare, deci am pregătit sandvişuri cu icre, salam, brânză, salată verde şi ardei graşi, puşi deoparte de nea Gheorghe de la Aprozar, la rugămintea mea. Castronul cu icre "s-a topit", zacusca la fel, nu mai vorbim despre sucurile care au făcut furori. La tort, totul a fost după aşteptări. Deci, reuşită totală!
La cea de-a doua aniversare, după două săptămâni, au parti cipat musafiri mai mici cu doi ani. Sandvişurile cele mai apreciate au fost cele cu felii de salam şi tot cele cu icre. Dar bătălia s-a dat pe sucuri şi pe dulciuri. Iar bietul tort, care conţinea cremă de cacao cu margarină, dar şi cremă de ananas din praful de la pachet, a avut un succes nebun. Sucul de portocale "pârât", cu sifon autohton, i-a făcut fericiţi! 

Niciun comentariu: