Lângă un copac de la marginea trotuarului, într-o staţie de autobuz, un vânzător ambulant îşi flutura marfa, strigând în gura mare: “Ia, ia de colea! Ia sutiene de femei mari! Ia de calitate! Ia să le faceţi în necaz! Ia de bogăţie!”
Ţinea în mâna stângă un mănunchi de sutiene, mărime mare, chiar foarte mare şi, cu dreapta, făcea un gest amplu de invitaţie către femeile care treceau pe trotuar. Curiozitatea şi, probabil, necesitatea le-au împins pe două femei vârstnice să se apropie de sacoşa “stas” a ambulantului. Acesta a reacţionat prompt şi le-a vârât sub nas mănunchiul de sutiene.
Da... sunt din bumbac? Şi, mari?, se interesă una dintre femei.
Cum să nu?!, răspunse ambulantul ofensat.
Da... roz ai?, întrebă cealaltă femeie care avea o bluză roz şi îi arătă ambulantului culoarea, vârându-i sânii uriaşi sub nas.
Da, doamnă, se asortează, zău aşa! Vedeţi? Şi nici una, nici două, ambulantul se proţăpi în faţa femeii şi îi puse sutienul, aşa direct peste bluză.
Lăsând ochii în jos, comparând culorile mulţumită, femeia puse pe trotuar plasa, din care se vedeau două pacheţele cu pipoţele de pui şi îşi vârî mâinile prin bretele, probând sutienul, ba, chiar, întorcându-se cu spatele ca să fie ajutată să şi-l închidă.
Ambulantul, galant, îşi băgă cu iuţeală între picioare mănunchiul de sutiene şi îl închise pe al femeii ca un expert. Apoi, cu un gest teatral, se trase înapoi un pas, după ce-şi recuperă mănunchiul dintre picioare, şi admirând-o zise:
V-am spus eu că am sutiene de femei mari? Uite! Na! Operă de artă, nu alta! Ce bogăţie doamnă, ce bogăţie!, nu mai înceta el să admire marfa şi manechinul.
Femeia, încântată, întrebă:
Şi... cât ceri pe el?
4 lei, doamnă, atât, nu mai mult! Şi... uitaţi ce bine e lucrat! Ce mai reprezintă azi 4 lei, doamnă? Şi cu banii ăştia cumpăraţi ceva fin şi de calitate!, îşi lăuda el marfa.
Femeia scoase banii şi plăti. Între timp, apăru autobuzul. Oamenii care până atunci, aşteptând maşina, căscaseră gura la vânzare, acum se buluceau să urce. Femeia cu sutien îşi înşfăcă sacoşa şi ţuşti în autobuz, aşa, cu sutienul peste bluză, spre hazul tuturor.
Eu am rămas cu o problemă: să pregătesc o ciulama de pipoţele şi inimioare de pui sau... să fac nişte şniţele din uger? Nu, mai bine ciulama!
Ţinea în mâna stângă un mănunchi de sutiene, mărime mare, chiar foarte mare şi, cu dreapta, făcea un gest amplu de invitaţie către femeile care treceau pe trotuar. Curiozitatea şi, probabil, necesitatea le-au împins pe două femei vârstnice să se apropie de sacoşa “stas” a ambulantului. Acesta a reacţionat prompt şi le-a vârât sub nas mănunchiul de sutiene.
Da... sunt din bumbac? Şi, mari?, se interesă una dintre femei.
Cum să nu?!, răspunse ambulantul ofensat.
Da... roz ai?, întrebă cealaltă femeie care avea o bluză roz şi îi arătă ambulantului culoarea, vârându-i sânii uriaşi sub nas.
Da, doamnă, se asortează, zău aşa! Vedeţi? Şi nici una, nici două, ambulantul se proţăpi în faţa femeii şi îi puse sutienul, aşa direct peste bluză.
Lăsând ochii în jos, comparând culorile mulţumită, femeia puse pe trotuar plasa, din care se vedeau două pacheţele cu pipoţele de pui şi îşi vârî mâinile prin bretele, probând sutienul, ba, chiar, întorcându-se cu spatele ca să fie ajutată să şi-l închidă.
Ambulantul, galant, îşi băgă cu iuţeală între picioare mănunchiul de sutiene şi îl închise pe al femeii ca un expert. Apoi, cu un gest teatral, se trase înapoi un pas, după ce-şi recuperă mănunchiul dintre picioare, şi admirând-o zise:
V-am spus eu că am sutiene de femei mari? Uite! Na! Operă de artă, nu alta! Ce bogăţie doamnă, ce bogăţie!, nu mai înceta el să admire marfa şi manechinul.
Femeia, încântată, întrebă:
Şi... cât ceri pe el?
4 lei, doamnă, atât, nu mai mult! Şi... uitaţi ce bine e lucrat! Ce mai reprezintă azi 4 lei, doamnă? Şi cu banii ăştia cumpăraţi ceva fin şi de calitate!, îşi lăuda el marfa.
Femeia scoase banii şi plăti. Între timp, apăru autobuzul. Oamenii care până atunci, aşteptând maşina, căscaseră gura la vânzare, acum se buluceau să urce. Femeia cu sutien îşi înşfăcă sacoşa şi ţuşti în autobuz, aşa, cu sutienul peste bluză, spre hazul tuturor.
Eu am rămas cu o problemă: să pregătesc o ciulama de pipoţele şi inimioare de pui sau... să fac nişte şniţele din uger? Nu, mai bine ciulama!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu