duminică, 13 ianuarie 2008

Mulţumiri tărzii

Uneori se intămplă lucruri ciudate. Mirosuri şi imagini au avut de multe ori rolul de a-mi aminti momente deosebite din viaţă. Momente plăcute şi unele pline de mister. Mi-era poftă de salată de vinete. Şi mi-au amintit ceva deosebit.
Am ajuns acasă plutind ca in aburul unei vrăji. Nici nu ştiu cum am pus vinetele la copt, cănd am curăţat şi tocat ceapa, am decojit roşiile. In timp ce se coceau vinetele, la foc puternic, am inăbuşit ceapa cu roşiile tăiate felii subţiri. Am dat ceapa deoparte şi intorceam vinetele, cu grijă, să nu mă frig la măini, care parcă nu erau ale mele, ci ale unei femei pe care am cunoscut-o căndva la Buşteni. Imi amintesc o zi de vineri după-amiază, cănd au apărut in curte trei persoane, două femei şi un bărbat, in haine cernite. După cum au fost primiţi, erau dintre cei care veneau de obicei in altă perioadă a anului. Foarte tăcuţi şi cu bagaje puţine, au urcat imediat in cameră, lăsănd in urma lor un miros de pelin. Am plecat la piaţă cu copiii. Spre uimirea noastră ne-am intălnit şi salutat cu ei, veniţi tot la cumpărături.

APROPIERI


La gazdă am pus degrabă la copt vinetele cumpărate pentru o salată. La un moment dat, in spatele meu işi face apariţia cea mai tănără dintre doamnele nou-venite şi-mi spune că, dacă vreau ca vinetele să fie bine coapte şi albe, să dau focul mai puternic, chiar dacă li se vor arde puţin cojile. Şi aşa am făcut. Doamna a părut incăntată de reacţia mea. Şi ea a pus la copt pe alt aragaz vinete, in aceleaşi condiţii. Am intrat in vorbă şi am aflat că dumneaei era soţia unui profesor universitar, domnul care le insoţea, iar cealaltă femeie, mult mai in vărstă, era sora ei mai mare, care işi sacrificase viaţa pentru a o creşte pe ea. Doamna, cam de 45 de ani, a rămas orfană de la naştere, şi sora ei, mai mare cu 20 de ani, a crescut-o ca pe fiica ei şi i-a rămas alături de familie. Marea lor nefericire a fost că nu au avut copii.

EXEMPLU


In timp ce-şi depăna povestea mi-a arătat cum trebuie curăţate vinetele. A luat o vănătă şi a pus-o repede sub jet de apă rece, spărgănd-o puţin, ca să intre apa şi să spele sucul iute. Apoi a pus vănăta pe o farfurie, şi cu o lingură de lemn i-a scos conţinutul alb, bine pătruns. Aşa a făcut şi cu celelalte. Apoi le-a lăsat la scurs pe un tocător. A luat o ceapă pe care a tocat-o şi apoi a pus-o la călit, la foc mic, in puţin ulei. A luat două roşii, pe care le-a curăţat de piele şi le-a tăiat felii subţiri, le-a pus peste ceapă, a pus un praf de sare şi a dat focul mai vesel. A luat o căpăţănă potrivită de usturoi, l-am curăţat amăndouă, apoi l-a pisat şi l-a amestecat cu o jumătate de pahar de ulei, ca pe o maioneză. Cănd roşiile s-au inmuiat puţin, a stins focul şi le-a dat la rece. A tocat bine vinetele, cu tocătorul de lemn şi le-a amestecat, intr-un castron, cu roşiile răcite şi apoi cu maioneza de usturoi.
A pregătit salata, a dres de sare şi mi-a dat să gust. Era minunată! Nu mai măncasem pănă atunci aşa ceva. A ornat cu feliuţe de roşii puse pe margine, a presărat puţin pătrunjel tocat şi eu le-am dat la rece pentru a doua zi. A pregătit şi vinetele ei şi a dispărut in cameră tot atăt de nevăzută de cum venise.
A doua zi m-am trezit cu o senzaţie stranie şi am coborăt in bucătărie, unde speram s-o văd pe Doamna cea misterioasă. Dar nu s-a mai intămplat minunea, plecaseră incă de la ora cinci, cu primul tren. Domnul trebuia să se prezinte luni la Universitate şi dispăruseră aşa cum au venit. Au lăsat in urmă, mister, miros de pelin şi... de salată de vinete deosebită. Aş vrea să-i mulţumesc şi nu ştiu cum!?

Sfaturi!


Folosiţi vinete tinere, căt mai drepte. Coaceţi-le la foc iute. Nu tocaţi vinetele cu obiecte metalice. Se vor face vineţii. Nu folosiţi mixerul, pentru că vinetele se vor face spumoase şi vor avea un aspect de măncare stricată. Tocaţi ceapa fin şi căliţi-o uşor. Curăţaţi roşiile de pieliţe pentru că se vor separa in salată şi vor fi dezagreabile. Pentru cine nu suportă maioneza de usturoi poate pune in salată uleiul in mod normal şi adaugă usturoi pisat căt vrea. Este foarte bună şi fără usturoi.

Niciun comentariu: